Cuptor traditional din caramida rosie

Cuptorul de panifificatie traditional ardelenesc
din caramida rosie

Mai corect ar fi nemtesc, deoarece tehnica a fost adusa din Germania de sasii care s-au stabilit in Ardeal.

Pana in anii 70aa‚¬a„¢-80aa‚¬a„¢ acest tip de cuptor functiona cu combustibil lemnos, alimentarea cu lemn se facea pe usa pe care se introducea si aluatul in cuptor, iar focul se facea pe toata vatra, rezultand in cuptor multa cenusa care trebuia maturata. Din aceasta cauza se pierdea multa caldura si intra mult praf in brutarie. In acei ani, un mare specialist in panificatie, A…žUT N. IOAN se numea, a adus multe imbunatatiri acestui tip de cuptor, printre care si focarul lateral in care se face focul cu combustibil solid (lemn sau carbune) reusindu-se pastrarea curateniei in brutarie si pe aproximativ 95% din vatra, cenusa ramanand in afara suprafetei de coacere. Un cuptor de acest tip poate functiona si cu combustibil lichid sau gazos, respectiv cu injector de motorina sau cu arzator de gaz.
Cuptorul se construieste pe o fundatie de beton armat, din caramida arsa cu dimensiunile de 7x12x24 cm, suprafata vetrei fiind de pana la 4x3 m, deci 12 m patrati. Nu se construiesc mai mari din cauza dificultatilor in manevrarea painilor in cuptor, dar daca este nevoie de o productie mai mare, se pot construi doua vetre suprapuse. Ar rezulta astfel o suprafata totala de aproape 24 mp si o productivitate de 5000 kg paine in 24 de ore. Vatra cuptorului este executata din caramida arsa, iar la cuptoarele cu combustibil solid, focarul lateral se construieste din caramida refractara.Izolatia fata de pamant se face cu sticla sparta si nisip. Peste arcul ce formeaza bolta cuptorului se pune un strat consistent de nisip. Zidurile laterale au o grosime de 30-40 cm.
Pe langa productia de panificatie exista posibilitatea recuperarii de caldura pentru obtinerea de apa calda necesara la producerea aluatului, pentru baia muncitorilor sau pentru o familie. De la acelasi cuptor se poate obtine agentul termic pentru incalzirea unei sere, a casei etc., fara a fi afectata calitatea productiei din brutarie.

Dar cel mai mare avantaj al acestui tip de cuptor este produsul obtinut, panificatia, deoarece este un produs natural, normal, nefortat, motiv pentru care consumatorii cer in general ca painea sa fie coapta pe vatra de caramida.

Este un cuptor in care pe langa paine se pot coace cozonaci, pizza, cornuri, prajituri, blaturi si unde se pot face cele mai gustoase fripturi din orice fel de carne.

In zona Bistrita-Cluj sunt cuptoare de acest tip care functioneaza 35-40 de ani.